Cafea

Ce știți despre cafeaua turcească și despre cafea în general? Uitați câteva informații care vă vor uimi foarte mult…

Mulți dintre noi tind să răspundă la întrebarea „care este băutura noastră principală?” ca fiind ceaiuil, însă foarte puține lucruri pot înlocui o cafea turcească spumoasă.

Cafeaua turcească este importantă pentru aroma sa, cât și pentru cultura sa, încât aceasta a fost adăugată pe lista patrimoniului cultural imaterial de UNESCO de acum câțiva ani. Sărbătorim pe data de 5 decembrie, aniversarea deciziei UNESCO, ca Ziua Mondială a Cafelei Turcești.

Ce știți despre cafeaua turcească și despre cafea în general? Uitați câteva informații care vă vor uimi foarte mult…

În primul rând, cafeaua turcească nu este un tip special de cafea, după cum știe majoritatea dintre noi, ci este o tehnică de preparare a cafelei. Nu numai în Turcia, cafea a trecut în geografia largă a Imperiului Otoman pe ținuturile unde domnea, unde cafeaua era servită, așa cum este și la noi, într-un ibric și servită împreună cu zațul.

În plus, cel mai mare record turcesc de preparare a cafelei îi aparține lui Malik Cabaravdic din Bosnia și Herțegovina. Potrivit Cărții Recordurilor în iulie 2004 Cabaravdic a pregătit 615 litri de cafea într-un ibric de cafea cu înălțimea de 1,24 metri și baza ibricului de 95 de centimetri.

Toate cafele pe care le cunoaștem sunt obținute în general din specii Arabica sau Robusta. Deși am impresionat toată lumea cu privire la pregătitul cafelei, Turcia nu ne află printre țările producătoare de cafea. În schimb de câțiva ani prin intermediul acțiunilor întreprinse în județul Mersin, localitatea Anamur, cultivarea cafelei este vizată și în țara noastră.

Deci, unde a apărut pentru prima dată cafeaua, cum a apărut? Conform relatărilor se spune că cafeaua a fost găsită în secolul al IX-lea d.Hr. de către un cioban de capră etiopian. El a observat că caprele începeau să fie foarte active și că începeau să danseze după ce au mâncat fructele unei plante (Coffea). Apoi, consumul acestei plante a început să se răspândească printre oameni.

Cuvântul cafea provine din regiunea Kaffa din Etiopia, cunoscută pe atunci sub numele Habeșistan. Cafeaua răspândită din Etiopia în Peninsula Arabică a fost adusă la Istanbul în 1517 de guvernatorul Yemenului Özdemir Pașa.

Istoricii susțin că drumețiile efectuate de către Yavuz Sultan Selim la Egipt au jucat un rol important în răspândirea cafelei pe tărâmuri otomane. Cafeaua este răspândită din Imperiul Otoman către Europa și întreaga lume.

Cuvântul cafea este, prin urmare, utilizat în moduri foarte similare în mai multe limbi. Cuvântul cafea provine din arabescul ‘kahva’ și trece în limba turcă sub denumirea de ‘kahve’, iar comercianții olandezi denumesc această băutură ‘koffie’ unde răspândesc acest termen în întreaga lume. Denumirea în engleză este coffe, iar în franceză café. Acest termen își are originea din cuvântul arab.

Nu mai există nicio persoană care să nu știe cântecul de folclor „Cafeaua vine din Yemen”. La originea acestei melodii stă de fapt un fapt istoric. Yemenul, care se află în fața Etiopiei a fost, de asemenea, un important centru comercial. Timp de mulți ani, cafeaua s-a răspândit în întreaga lume din Yemen.

În plus nu avem indiciile acestui lucru doar în cântecul de folclor. Una dintre cele mai populare cafele din ziua de azi, moka este numită după orașul port din Yemen și anume Mocha. Acesta a dat numele cafelei de calitate din Portul Mocha care a devenit în timp numele unui amestec de cafea specială.

Să trecem la povestea cafelei din ținuturile noastre… Prima cafenea din țările otomane a fost deschisă pentru bărbații singuri din Cartierul Melek Girmez, cunoscut astăzi sub numele de Tahtakale (cuvânt care a apărut din perturbarea cetății, adică cu denumirea de sub – cetate). De-a lungul timpului, numărul cafenelelor a crescut în special în Istanbul.

Cafenele și cafenelele au un loc foarte important în literatura turcă. Toate acestea pentru că cafenelele au devenit un loc în care oamenii s-au adunat și au discutat și au citit cărți. Din acest motiv, cuvântul cafenea a fost înlocuit în limbajul de zi cu zi cu “kıraathane”, care înseamna casă pentru citit. Mai mult, culții a expus cele mai populare exemple de literatură orală în fața mulțimilor adunate în cafenele.

Importanța cafenelelor pentru literatură nu se oprește aici. De la Arif Dino la Sabahattin Ali, de la Fazıl Hüsnü Dağlarca la Sabahattin Kudret Aksal a scris multe lucrări valoroase, unde operele sale cele mai importante le-au scirs în cafenele precum Nisuaz, pe care le frecventau des.

De fapt nu este vorbă doar literatură. Cafenelele joacă, de asemenea, un rol major în pictura turcească. Este posibil să vorbim despre miniaturile realizate în perioada otomană și numeroasele opere de artă pe tablourile pictorilor orientaliști. Priveșiștea colorată a cafenelei lui Bedri Rahmi Eyüboğlu vin în minte atunci când vorbim despre cafenea în tabloul republican.

Care sunt cele mai importante caracteristici care disting cafeaua turcească de celelalte cafele? În primul rând, cafeaua turcească nu este o băutură care se bea la nimereală, ci este o băutură rituală. De obicei, se consumă după masă. În zilele speciale oaspeții sunt serviți neapărat cu cafea. Totodată se sugerează că apa servită lângă cafea face parte din acest ritual de ospitalitate.

Se spune că, atunci când oaspetelui i-a fost servită cafea cu apă, iar oaspetele dacă a servit mai întâi cafeaua acesta este sătul, iar dacă a servit mai întâi acestuia îi este foame. Pentru oaspeții care consumau mai întâi apa se pregătea masă. Însă cu toate acestea, desigur motivul principal pentru care se începea consumarea cafelei prin băutul apei era curățarea limbii și a gâtului de alimentele și lichidele consumate înainte, oferind posibilitatea unei savurări mai bune a cafelei.

Și rahatul turcesc servit cu cafea a avut o sarcină similară. Dacă oaspetele servea rahatul turcesc care era adus lângă cafea însemna că era mulțumit de tratația gazdei. În schimb dacă nu mânca rahatul și o lasa în farfurie însemna că nu era mulțumit de modul în care a fost tratat.

Un alt ritual legat de cafea este cafeaua sărată folosirea la ceremonia de pețire a unei fete. Astăzi, aproape la toate cafelele servite mirilor se adaugă sare, însă în trecut acest obicei era folosit pentru a transmite un mesaj. Mireasa încerca să exprime că nu-i place mirele dacă face cafeaua sărată și că îi place mirele dacă face cafeaua dulce.

Iar un alt ritual, desigur ghicitul în cafea… Există și alte comunități din lume care ghicesc uitîndu-se la frunzele de ceai, în schimb nu sunt mulți care citesc viitorul în zațul de cafea…

Desigur, datorită tehnicii de pregătit cafeaua turcească are caracteristici care o deosebesc de celelalte cafele. Deoarece zațul se lasă la fundul ibricului singurp, cafeaua turcească este singura cafea din întreaga lume care se servește fără să se strecoare zațul.

În plus spuma cafelei turcești nu creează doar eleganță în prezentare. În același timp, spuma formează un strat pe cafea, permițând cafelei să rămână caldă mai mult timp. Adică cu cât spuma este mai densă, cu atât cafeaua va rămâne caldă mai mult timp… Întrucât ceașca de cafea turcească este subțire și mică, cafeaua se răcește mai greu.

1 Comment

  1. Ador cafeaua turcească,Turcia cu cultura si obiceiurile ei, Turcia minunata,merg acolo in fiecare an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *